St. Louis Blues

St. Louis Blues este un binecunoscut cântec american, compus de Wiliam Christopher Handy. Desi varianta originala este un blues, această piesa a fost tot timpul printre preferatele muzicienilor de jazz.

Louis Armstrong, Bessie Smith, Glenn Miller, Louis Prima, Benny Goodman, Art Tatum sunt doar câteva din numele celor care au interpretat aceasta piesa de-a lungul timpului. St. Louis Blues a fost denumită de către critici The Jazzman’s Hamlet. Publicată în septembrie 1914, de către compania lui W. C. Handy, piesa a căpătat din ce în ce mai multă popularitate şi a inspirat pasul de dans foxtrot. În 1954, Louis Armstrong înregistra Mood Indigo, alături de vocalista Velma Middleton, pentru albumul Louis Armstrong Plays W.C. Handy, lansat la Columbia Records.

0 St. Louis Blues

Tehnică interpretativă (II)

Break – la origine înseamnă umplutură, mai mult sau mai puţin improvizată, interpretată de către un muzician  într-un moment de pauză a melodiei, cel mai adesea la sfârşitul unei fraze. Astăzi acest termen este ultilizat pentru definirea unei scurte improvizaţii, de 2 măsuri,  efectuată de unul sau mai mulţi muzicieni, fără acompaniamentul secţiei ritmice.

Chorus –  segment melodic fondat pe armoniile temei, care serveşte drept bază improvizatorului. Numărul chorus-urilor depinde cel mai adesea de inspiraţia muzicianului.

Cluster – tehnică de pian care constă în producerea mai multor note în acelaşi timp. Se realizeaza cu palma, pumnul, cotul sau antebraţul.

Growl – efect expresionist, obţinut cu un intrument de suflat, adesea cu ajutorul unei surdine. Growl este un efect recurent în stilul jungle, dezvoltat de orchestra lui  Duke Ellington. […]

Joe Zawinul @ Good Point

Sâmbătă, 12 mai 2012 începând cu ora 19.00, la magazinul Good Point din Iaşi are loc o audiţie de jazz ce face parte din proiectul JazzPoint Club. Promotorul acestui eveniment este Romeo Cozma – muzician, compozitor şi profesor de Jazz. În program:

  • Video-audiţie Joe Zawinul, un portret muzical prezentat de Romeo Cozma
  • Un pahar de vin roze şi un platou cu bunătăţi din partea casei. Pentru ascultătorii mai tineri cât şi pentru şoferii pasionaţi de jazz: suc de mere naive

Costul de participare este de 15 lei/persoană. Sunt disponibile 18 locuri iar prezenţa trebuie confirmată prin email (goodpoint@directa.ro) sau telefon (0741-261.423).

Joe Zawinul

zawinul4602 300x195 Joe Zawinul Pianist, compozitor, maestru al sintetizatorului, Josef Erich Zawinul are o carte de vizita impresionantă. A fost unul dintre creatorii fusion jazz-ului şi cofondator al grupului Weather Report. La doar şase ani, Josef Erich Zawinul cânta la acordeon. Studiază pianul clasic la Conservatorul din Viena şi mai apoi se îndreaptă către jazz. În 1958 câştigă o bursă la Berklee College of Music, la care renunţă după o săptămână pentru a se alătura orchestrei lui Maynard Ferguson. Anul 1959 avea să fie unul important pentru el: devine pianistul celebrei Dinah Washington. După doar doi ani de colaborare cu vocalista, în 1961 Joe Zawinul o părăseşte, semnând un contract cu trupa saxofonistul Julian “Cannonball” Adderley. […]

All of Me

Standardul All of Me a fost compus de Gerald Marks şi Seymour Simons, în 1931. Piesa a fost difuzată de posturile de radio în interpretarea vocalistei Belle Baker. All of Me a devenit hit în 1932, datorită înregistrării lui Mildred Bailey alături de orchestra lui Paul Whiteman. La sfârşitul acelui an, atât Louis Armstrong, cât şi Ben Selvin au adus All of  Me pe primele locuri în topurile muzicale.

După 1932, piesa a fost inregistrată doar de câteva ori, până în 1948, când Frank Sinatra a adus-o din nou în atenţia publicului. Acelaşi muzician a intepretat-o pe coloana sonoră a filmului Meet Danny Wilson.

0 All of Me

Body and Soul

“Body and Soul” este un standard compus în 1930 de Johnny Green, pe versurile lui Frank Eyton, Edward Heyman şi Robert Sour. Piesa a fost lansată în spectacolul “Three’s a Crowd” de pe Broadway şi în scurt timp a devenit un hit. Timp de un an nu a putut fi difuzată la radio din cauza versurilor.

“Body and Soul” a fost înregistrată pentru prima dată de Louis Armstrong, în anul lansării. Interpretată şi de Ella Fitzgerald, Anette Hanshaw, Billie Holiday şi Frank Sinatra, piesa a devenit cu timpul un standard de jazz şi a fost folosita ca temă pentru filmul “Body and Soul” din 1947. Pe 11 octombire 1939, Coleman Hawkins înregistra propria variantă a acestui standard, realizând o improvizaţie de trei minute la saxofon tenor. Versiunea lui Hawkins a fost introdusă de Libraria Congresului American în Registrul Naţional de înregistrări, iar din 1973 “Body and Soul” ocupă un loc şi în Grammy Hall of Fame.

Vă propun să ascultăm o variantă a standardului “Body and Soul”, înregistrată pentru albumul “Duets II” al lui Tony Bennett, lansat pe 20 septembrie 2011. “Body and Soul” cu Tony Bennett şi Amy Winehouse…

0 Body and Soul

Tehnică interpretativă (I)

Ca şi alte domenii ale muzicii, jazz-ul are propriul său argou. Pentru început  vom descrie câţiva termeni legaţi de tehnica interpretativă:  riff şi scat.

Riff – scurtă frază melodico-ritmică (de la 2 la 4 măsuri)  destinată a fi repetată fie la unison, fie  în antifonie, sau să fie interpretată în fundal de către diferite secţiuni în timpul unei improvizaţii. Riff-urile au fost exploatate mai ales în timpul erei swing.

Scat– maniera de a cânta, în care cuvintele sunt înlocuite cu o suită de onomatopee şi de silabe fără semnificaţie, permiţând vocalistului o libertate de improvizaţie comparabilă cu cea a unui instrumentist.

O piesă reprezentativă a perioadei swing, în care apar riff-urile, dar mai ales scat-ul, este On The Sunny Side of the Street.

0 Tehnică interpretativă (I)

I Fall in love Too Easily

I Fall in Love Too Easily a fost compusă în 1945 de Jule Syne, pe versurile lui Sammy Cahn, pentru filmul Anchors Aweigh, în care juca şi Frank Sinatra. Filmul a câştigat un Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră. În 1945, I Fall in Love Too Easily a fost înregistrată de Eugenie Baird şi Mel Torme şi a ajuns pe locul 17 în topurile muzicale din acea vreme. Un an mai târziu, Frank Sinatra a intepretat această piesă alături de orchestra lui Axel Strodhal, însă inregistrarea nu a avut succesul scontat. O altă  variantă a standardului I Fall in Love Too Easily a fost lansată în 1963 de Miles Davis. Chet Baker, Bill Evans, Brad Mehldau, Diane Schuur, Claudia Acuna, Patricia Barber sunt doar câţiva dintre muzicienii care au înregistrat I Fall in Love Too Easily de-a lungul timpului. În 2000, Particia Barber a lansat la casa de discuri Blue Note albumul Night Club, care conţine şi o variantă a standardului I Fall in Love Too Easily. Să o ascultăm împreună.

0 I Fall in love Too Easily

Summertime

Unul dintre cele mai cunoscute standarde de jazz este Summertime, arie compusă de George Gershwin în 1935 pentru opera Porgy and Bess. Se spune că pentru a compune această piesă, George Gershwin s-a inspirat dintr-un vechi cântec ucrainean, pe care l-a ascultat în New York, la o reprezentaţie a Corului Naţional al Ucrainei. În 1966 a devenit un hit datorită intepretării lui Ella Fitzgerald. Vă propun să ascultăm acest standard, într-o variantă înregistrată de Lady Ella alături de Louis Armstrong, în 1957.

0 Summertime

Natalie Cole @ Good Point

Sâmbătă, 21 aprilie 2012 începând cu ora 19.00, la magazinul Good Point din Iasi are loc o audiţie de jazz ce face parte din proiectul JazzPoint Club. Promotorul acestui eveniment este Romeo Cozma – muzician, compozitor şi profesor de Jazz. În program:

  • Video-audiţie Natalie Cole, prezentată de Romeo Cozma
  • Un pahar de vin şi un platou cu bunătăţi din partea casei. Pentru ascultătorii mai tineri cât şi pentru şoferii pasionaţi de jazz: suc de mere naive

Costul de participare este de 15 lei/persoană. Sunt disponibile 18 locuri iar prezenţa trebuie confirmată prin email (goodpoint@directa.ro) sau telefon (0741-261.423).